|
dogcainele
Veteran member
361 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 17 mai 2009 19:44 de dogcainele
Imi vine sa ma impusc...
Nu are rost. Povestea e simpla si destul de intalnita. O fata tanara, gainusa, nu stie incotro s-o apuce in viata. Si se gaseste un "binevoitor" mai in varsta, cu experienta si cu "inima de mama", care s-o initieze in toate problemele vietii si care s-o indrume ce are de facut. Fata, naiva fiind, il considera ca pe un tata, pe care ar fi vrut sa-l aiba si n-a avut parte. Bineinteles, se indragosteste de el. Acesta, om de nimic, fara scrupule, o seduce fara sa-i dea de banuit ca asta a urmarit de la inceput, ci o face sa creada ca acest lucru pur si simplu s-a intamplat, el neavand nici un interes, ea singura daruindu-se de buna voie. Dar totul era previzibil de la inceput, finalul fiind invariabil: eleva se indragosteste de "profesorul" favorit si se daruieste lui daca ar avea ocazia. El a aranjat doar ca ocazia sa se iveasca. Si astfel "profesorul" are un harem compus din fete ca ea, care-l adora, ii sunt recunoscatoare pentru tot ce a facut pentru ele, si-l idolatrizeaza. 
|
 sus |
|
ZisaryLucero
Junior member
47 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 18 mai 2009 09:10 de ZisaryLucero
Imi vine sa ma impusc...
Mda.. Nu ai de ce. In cel mai rau caz, eu ar trebui sa fiu cea care recurge la acest pas. Si atata timp cat inca supravietzuiesc, nu vad de ce tu te-ai sacrifica in halu asta ? jejejee.. Mda. Fuse o glumitza. Si am inteles ca ai zis-o metaforic, in semn ca nu esti de acord cu ce povestesc io acilea si ca probabil, deja te-ai saturat sa mai citesti topicul asta - ba mai mult - sa vezi ca el continua .. in continuare. 
|
| sus |
|
ZisaryLucero
Junior member
47 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 18 mai 2009 10:13 de ZisaryLucero
Nu are rost. Povestea e simpla si destul de intalnita. O fata tanara, gainusa, nu stie incotro s-o apuce in viata. Si se gaseste un "binevoitor" mai in varsta, cu experienta si cu "inima de mama", care s-o initieze in toate problemele vietii si care s-o indrume ce are de facut. Fata, naiva fiind, il considera ca pe un tata, pe care ar fi vrut sa-l aiba si n-a avut parte. Bineinteles, se indragosteste de el. Acesta, om de nimic, fara scrupule, o seduce fara sa-i dea de banuit ca asta a urmarit de la inceput, ci o face sa creada ca acest lucru pur si simplu s-a intamplat, el neavand nici un interes, ea singura daruindu-se de buna voie. Dar totul era previzibil de la inceput, finalul fiind invariabil: eleva se indragosteste de "profesorul" favorit si se daruieste lui daca ar avea ocazia. El a aranjat doar ca ocazia sa se iveasca. Si astfel "profesorul" are un harem compus din fete ca ea, care-l adora, ii sunt recunoscatoare pentru tot ce a facut pentru ele, si-l idolatrizeaza.
Tu chiar crezi ca el a urmarit sa se ajunga aici de la inceput? Eu nu. Stii de ce? Pentru ca chiar nu mai avea nevoie de inca o gaura (si fix de-a mea), are cateva zeci.
Hai sa va mai zic ceva ce am omis ... Cand l-am cunoscut pe el, mergeam la psihologi.. pentru ca incercasem sa ma omor. Poate ai sa spui ca "sunt cu capul" .. dar nu. Am fost (si sunt) prea slaba si nu am stiut sa lupt , ca sa merg mai departe. Am considerat ca e solutia cea mai buna sa ma duc sus la Barosanu' decat sa imi adun puterile si sa trec peste tot ce traisem. Adica.. Am un tata alcoolic care ma batea.. Am fost violata de 2 .. indivizi.. Situatia scolara lasa rau de dorit si din aceasta cauza toate oalele se spargeau in capul meu.. Bashca aflasem si eu ce e cu prietenii astia care "ne avem ca fratzii dar la probleme, stii bine - fugim unii de altzii".. pentru ca din momentul in care aia 2 m-au .. "atins"... am ramas singura! Singurica! De'! Ii faceam de rusine daca erau in continuare alaturi de mine.. (Propria mea mamasi acum crede ca eu am inventat toata povestea.. si ca de fapt ce traisem eu nu era altceva decat o partida de dragoste in 3..) Iar cum ai mei se lupta sa supravietzuiasca si se gandesc in fiecare zi la ce sa puna maine pe masa.. bani de dorguri nu aveam! Asa ca a fost solutia optima penrtru mine sa scap din vartejul ala in care fusesem prinsa. Dar.. am eshuat , cum se intampla des in randul celor care vor sa se duca si nu au experientza necesara. Iar dupa ce m-am trezit din coma provocata de pastile.. ma simteam ca intr-un abis.. fara fund.. in care cadeam mai mult cu fiecare minut ce trecea. Sufeream de o depresie severa, si asa am ajuns pe la psihologi si psihiatri.
Aaa... Mai e de precizat un lucru.. Adunasem foarte multa ura in mine fatza de toata gena masculina din oras, din judetz.. de peste tot. Vreiam sa moara toti. Incepusem sa umblu pe strada intotdeauna cu un cutit la mine. Cutit sau cater - ce-mi era mai la indemana. Si daca cumva, se intampla sa ma intalnesc cu cele mai mari erori umane care ma marcasera pentru toata viatza, ma razbunam! Asa cum ma ducea pe mine mintea.. dar ii faceam sa plateasca pentru tot raul pe care mi l-au facut. De sex ..  e logic! ca nu mai vreiam sa aud in viatza mea! Era cel mai urat, scarbos, repugnant lucru inventat vreodata de om..
Si l-am cunoscut pe acest "om de nimic" sau "tarfa masculina" ..cum il numiti voi.. Si el imi provoca scarba la inceput.. scarba cu un amestesc de ura.. bashca unde mai puneti ca nu are o mana si ma gandeam ca macar el,- unu dintre toate miliardele de barbatzi - a platit pentru faptul ca s-a nascut cu putza.
Nu stiu ce tip de psihologie a folosit.. insa sunt sigura ca lui nu-i era nici mila, nici nu-i era frica ca-l fac de rusine daca vorbeste cu mine. M-a facut sa vorbesc cu el.. sa-i zic cat urasc barbatzii si cata scarba imi este de mine. Ce ma facea sa-l accept pe el - un barbat - deci un dushman - sa stea in preajma mea era o mare calitate a lui. Eu il injuram, vorbeam ca ultima vagaboanta .. unui depravat, unei epave umane. Il injuram, ii ziceam in fatza ca e handicapat.. il scuipam daca nu-mi convenea mie ceva.. Iar el, a ramas intotdeauna calm.. Nicioadata nu mi-a zis si nu mi-a reproshat nimic.. daramite sa mi-o intoarca cu aceeashi moneda. Apoi a aflat ca dansam oriental si m-a facut sa-i dansez. Iar .. intr-o luna cam asa.. devenisem o fata vesela, care vreia din tot sufletul sa traiasca, sa lupte pentru viata ei si care se bucura de fiecare clipa. M-a scapat de toate complexele.. cele fizice.. cele pe care le aveam legate de sex sau barbatzi. M-a facut sa inteleg ca aceia 2 .. au fost doar 2.. Iar pentru gresheala lor nu trebuie sa plateasca intreaga omenire. M-a facut sa inteleg ca eu nu merit sa-mi ratez intreg viitorul razbunandu-ma pe ei si astfel sfarsind intr-o inchisoare. Am inceput sa frecventez fiecare ora de curs.. sa nu mai chiulesc, sa-mi indrept situatzia la fiecare materie.. Sa ma reapuc de dansuri.. Apoi sa las un profil de matematica-informatica (pe care-l detestam si la care nu strluceam deloc) pentru un profil de teatru, lucrul pe care am visat sa-l fac de mica dar nu s-a putut (pentru ca in liceul de arta din orasul meu, o generatzie de teatru se forma din 2 in 2 ani.. iar eu ma nascusem cu un an mai devreme sau cu 2 mai tarziu..  ) M-a invatzat multe, foarte multe in toate aspectele. M-a invatat ce inseamna a face dragoste, a simtit nevoia asta.. M-a invatat sa nu sufar din cauza vorbelor si a gurii lumii.. M-a invatat ca mereu! mereu.. trebuie sa-i las pe ceilaltzi sa vada doar ce vreau eu sa vada.. sa nu le-arat niciodata ca sufar si ca imi pasa.. M-a invatzat sa fiu putin egoista si nesimtzita, sa fac lucrurile astfel incat sa-mi fie mie bine.. M-a invatzat ca nu trebuie sa ma mai razboiesc cu propria mea mama si sa ma impun in fatza tatalui.. Si lista poate continua cred ca la nesfarshit..
|
| sus |
|
minicoleta
Senior member
101 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 18 mai 2009 16:22 de minicoleta
Da, eu una ma urmarit sau mai bine spus, am citit "povestea" si iertata-mi fie parerea dar cred ca se tese o telenovela aici in care apar manunte si amanunte "picante" si tind sa cred ca exista cel putin doua persoane care posteaza sub acelasi pseudonim pentru ca ultima replica, cea de mai sus are un stil diferit de narare desi este un efort de a se plia pe stilul de pana acum.
Si in plus...este prea siropoasa si probabil ca se va continua pana cand finalul va fi cel clasic: nunta intre amanti...dar mai este destula intriga pana atunci, nu-i asa?
Poate sunt eu nitel paranoica si atunci mea culpa pentru postare...dar haideti, mai oameni buni...prea incepe sa fie cusuta cu ata alba...si apoi cine este acesta barbat...reincarnarea lui Don Juan cu "zecile" lui amante...eu una sunt sceptica in privinta autenticitatii "povestii" fie ca e spusa de una, doua sau mai mule persoane...
Easy...numai alice cu sare dam daca vrei ca avem nevoie de neuronii tai pe aici...
Pese:
Daca mai citesc mult povestea de aici s-ar putea sa ma apuc sa scriu eu telenovela...actrite gasim slava cerului si restul vine de la sine...
mini
Editat de minicoleta pe 18 mai 2009 16:26
|
| sus |
|
dogcainele
Veteran member
361 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 18 mai 2009 19:28 de dogcainele
Deci n-am gresit cu nimic. Povestea se incadreaza perfect in scenariul facut de mine. Analiza e buna, deci "statul in casa" si-a spus cuvantul... Totusi ai avut si tu ceva de castigat din relatia asta, faptul ca te-a scapat de gandul sinuciderii nu-i putin lucru. Doar omul acesta are o "inima de mama". Si el e multumit ca si-a indeplinit "sensul vietii", adica acela de a baga bila neagra in cat mai multe gauri. Si astfel o relatie pacatoasa ca adulterul poate fi prezentata intr-o lumina favorabila. Fiecare se amageste ca totul a fost facut in numele "binelui". Tipul crede ca a facut o fapta buna scapandu-te de la o depresie grava, iar tu il recunosti ca pe un salvator, fara de care ai fi ajuns o "epava". Ca recunostinta, tu i-ai daruit dragostea. Daca n-ar fi fost un profitor, nu ar fi impartit patul cu tine. Acum urmeaza sa faci si tu o fapta buna si sa-l inapoiezi sotiei lui. Si in continuare poti sa-i fii recunoscatoare toata viata, prin iubire platonica. Acum ca ti-ai revenit, trebuie sa-ti refaci viata, caci sunt si baieti buni pe lumea asta. Faptul ca tipul nu are o mana, mi-a amintit de un banc: Cica se duce unul la restaurant si cere o ciorba de perisoare. La un moment dat gaseste un fir de par carliontat in farfurie si cheama ospatarul: - Bine d-le, inteleg sa mai cada cate un fir de par in ciorba, dar acesta este carliontat. Asa ceva este inadmisibil. Ospatarul spune: - Nu este ceea ce credeti dv. Totul se explica. Bucatarul nostru nu are o mana si face perisoarele pe piept. De acolo provine parul carliontat. In schimb, bine ca n-ati comandat ardei umpluti, ca nici nu banuiti cu ce indeasa umplutura...
|
| sus |
|
ZisaryLucero
Junior member
47 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 18 mai 2009 21:04 de ZisaryLucero
Da, eu una ma urmarit sau mai bine spus, am citit "povestea" si iertata-mi fie parerea dar cred ca se tese o telenovela aici in care apar manunte si amanunte "picante" si tind sa cred ca exista cel putin doua persoane care posteaza sub acelasi pseudonim pentru ca ultima replica, cea de mai sus are un stil diferit de narare desi este un efort de a se plia pe stilul de pana acum.
Si in plus...este prea siropoasa si probabil ca se va continua pana cand finalul va fi cel clasic: nunta intre amanti...dar mai este destula intriga pana atunci, nu-i asa?
Poate sunt eu nitel paranoica si atunci mea culpa pentru postare...dar haideti, mai oameni buni...prea incepe sa fie cusuta cu ata alba...si apoi cine este acesta barbat...reincarnarea lui Don Juan cu "zecile" lui amante...eu una sunt sceptica in privinta autenticitatii "povestii" fie ca e spusa de una, doua sau mai mule persoane...
Easy...numai alice cu sare dam daca vrei ca avem nevoie de neuronii tai pe aici...
Pese:
Daca mai citesc mult povestea de aici s-ar putea sa ma apuc sa scriu eu telenovela...actrite gasim slava cerului si restul vine de la sine...
mini
Mini imi pare rau sa te dezamagesc dar cea care posteaza de la inceput sub "ZisaryLucero" sunt eu. - una si aceeasi! Chestia este ca la inceput am mintzit si am inventat povestea ca fiind traita de o "prietena" tocmai pentru ca imi era frica .. "de judecata"
Imi pare rau daca nu ma crezi.. si iti imaginezi ca este fictiune.. dar nu! Iata ca e povestea vietii mele. Pana la urma, fiecare e liber sa creada ce vrea - deci este optiunea ta sa crezi ce vrei.
Iar daca finalul deja il stii.. si "daca mai citesti mult povestea" te apuci tu singura de scris telenovela.. n-ai decat s-o faci! Ai doua optiuni : citesti in continuare, crezi ce vrei .. si scrii un best-seller.. (astfel te imbogatesti pe baza intamplarilor din viata mea )) ori.. simplu: nu mai intra pe topicul asta.. nimeni nu te obliga.
Sincer .. tot ce am scris pana acum (ma refer de la postarea in care am zis ca am facut 1 an cu EL .. si ca intre timp am devenit majora) este total adevarat! Mi-ar fi placut sa ai dreptate.. si sa fie "tesute cu atza alba" anumite evenimente din viatza mea. Dar iata ca nu e asa.
Iar autenticitatea povestii , cum ai zis tu.. este in totalitate valida! Daca as fi inventat totul.. ce rost avea sa scriu pe un forum si nu pe un caiet, o agenda.. niste manuscrise.. ceva? Ca apoi sa le public si sa devin o a doua Sandra Brown. Am postat aici totul pentru ca de pe aici nu cunosc pe nimeni.. Si puteam sa primesc niste sfaturi.. Dar doar alea care imi conveneau mie, polemicile si injuriile la adresa amantei - nu le suportam eu, ci "prietena mea".. Intelegi? Pana cand am ajuns la concluzia ca chiar daca ma veti judeca, nu aveti niciun drept.. Fiecare isi traieste viata asa cum stie, cum crede el ca e mai bine pentru el.. sau cum poate.
Eu simtzeam nevoia sa ma descarc, sa nu mai tzin in mine.. si cum nu pot zice la nimeni ca .. sunt amanta.. m-am gandit ca as putea si eu sa ma plang in paginile unui forum.. Asta a fost tot. Credea-ma ca nu am o imaginatie chiar atat de bogata incat sa stau ore in sir pe acest forum si sa inventez.. sa scriu si iar sa scriu.. doar ca sa va impresionez pe voi. Deci repet.. daca nu crezi si te plictiseste ce citesti aici .. si stii deja finalul.. esti libera sa intri pe alte topicuri, nu pe acesta. E alegerea ta!
Pese: Daca stii tu vreo modalitate in care te pot convinge ca aici scrie una si aceeasi persoana.. sau ca povestea vietii mele e cat se poate de reala si autentica... nu ezita sa-mi spui!
|
| sus |
|
easycom
Expert member
2424 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 18 mai 2009 21:17 de easycom
Mda.. Nu ai de ce. In cel mai rau caz, eu ar trebui sa fiu cea care recurge la acest pas. Si atata timp cat inca supravietzuiesc, nu vad de ce tu te-ai sacrifica in halu asta ? jejejee.. Mda. Fuse o glumitza. Si am inteles ca ai zis-o metaforic, in semn ca nu esti de acord cu ce povestesc io acilea si ca probabil, deja te-ai saturat sa mai citesti topicul asta - ba mai mult - sa vezi ca el continua .. in continuare.
Cred ca e prima data cand sunt de acord cu tine, dar tb sa citesc ca deh, e inclus in atributiunile unui moderator.
|
| sus |
|
minicoleta
Senior member
101 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 19 mai 2009 00:13 de minicoleta
Mini imi pare rau sa te dezamagesc dar cea care posteaza de la inceput sub "ZisaryLucero" sunt eu. - una si aceeasi! Chestia este ca la inceput am mintzit si am inventat povestea ca fiind traita de o "prietena" tocmai pentru ca imi era frica .. "de judecata"
Imi pare rau daca nu ma crezi.. si iti imaginezi ca este fictiune.. dar nu! Iata ca e povestea vietii mele. Pana la urma, fiecare e liber sa creada ce vrea - deci este optiunea ta sa crezi ce vrei.
Iar daca finalul deja il stii.. si "daca mai citesti mult povestea" te apuci tu singura de scris telenovela.. n-ai decat s-o faci! Ai doua optiuni : citesti in continuare, crezi ce vrei .. si scrii un best-seller.. (astfel te imbogatesti pe baza intamplarilor din viata mea )) ori.. simplu: nu mai intra pe topicul asta.. nimeni nu te obliga.
Sincer .. tot ce am scris pana acum (ma refer de la postarea in care am zis ca am facut 1 an cu EL .. si ca intre timp am devenit majora) este total adevarat! Mi-ar fi placut sa ai dreptate.. si sa fie "tesute cu atza alba" anumite evenimente din viatza mea. Dar iata ca nu e asa.
Iar autenticitatea povestii , cum ai zis tu.. este in totalitate valida! Daca as fi inventat totul.. ce rost avea sa scriu pe un forum si nu pe un caiet, o agenda.. niste manuscrise.. ceva? Ca apoi sa le public si sa devin o a doua Sandra Brown. Am postat aici totul pentru ca de pe aici nu cunosc pe nimeni.. Si puteam sa primesc niste sfaturi.. Dar doar alea care imi conveneau mie, polemicile si injuriile la adresa amantei - nu le suportam eu, ci "prietena mea".. Intelegi? Pana cand am ajuns la concluzia ca chiar daca ma veti judeca, nu aveti niciun drept.. Fiecare isi traieste viata asa cum stie, cum crede el ca e mai bine pentru el.. sau cum poate.
Eu simtzeam nevoia sa ma descarc, sa nu mai tzin in mine.. si cum nu pot zice la nimeni ca .. sunt amanta.. m-am gandit ca as putea si eu sa ma plang in paginile unui forum.. Asta a fost tot. Credea-ma ca nu am o imaginatie chiar atat de bogata incat sa stau ore in sir pe acest forum si sa inventez.. sa scriu si iar sa scriu.. doar ca sa va impresionez pe voi. Deci repet.. daca nu crezi si te plictiseste ce citesti aici .. si stii deja finalul.. esti libera sa intri pe alte topicuri, nu pe acesta. E alegerea ta!
Pese: Daca stii tu vreo modalitate in care te pot convinge ca aici scrie una si aceeasi persoana.. sau ca povestea vietii mele e cat se poate de reala si autentica... nu ezita sa-mi spui!
Scumpa mea,
O sa incep cu un motto daca vrei, cateva cuvinte pe care le-am auzit de curand si care stiu ca au fost rostite de maica Tereza si chiar daca nu stiu daca sunt mot-a-mot le pun aici pentru ca mi se par extrem de potrivite situatie tale de aici si implicit modului meu de a privi lucrurile:
DACA JUDECI NU MAI AI TIMP SA IUBESTI!
S-o luam sistematic: la inceputul mesajului meu am ezitat si am si precizat lucrul asta ca nu eram ferm convinsa ca toate cele scrise aici sunt fictiune si mai ales in totalitate. Pe mine nu ai cum sa ma dezamagesti pentru ca nu ma bucur niciodata sa aud sau sa citesc despre fapte si necazuri pe care un om le trece de-a lungul vietii. Categoric, este optiunea mea sa cred ceea ce vreau si nu sunt, chiar nu sunt in masura sa judec si cred eu, nimeni de aici nu este in masura sa judece viata, faptele sau felul de a fi al fiecaruie dintre noi!
La fel cum optiunea mea este sa cred ce vreau la fel este si ceea ce fac de acum in colo vizavi de cele ce se scriu sau scriu eu in acest topic iar ceea ce ai scris tu...stai linistita ca nu ma imbogatesc din asta si nici nu as avea vreun interes sa fac asta...eu am spus-o sub forma de gluma si am tratat si replica ta ca atare... - desi ma bate gandul sa adun informatiile de la tine si sa scriu ceva dar nu siropos gen Sandra Brown in nici un caz pentru ca eu una urasc kitch-urile gen telenovele si "best-seller"-urile astea de mahala bune de citit la o sueta la coltul blocului cu semintele de bostan aferente.
Si este o idee buna sa gasesti pe cineva sa-ti scrie povestea vietii...pentru ca ce traiesti tu este poveste reala ca atatea altele nespuse dar asta este diferenta, tu ai avut curajul sa spui si fac legatura aici cu alt lucru pe care vreau sa-l precizez: apreciez faptul ca te-ai destainuit aici, este un act de curaj si din punctul asta de vedere din partea mea...no commnet!
Eu iti pot oferi, daca vrei un suport moral si sincer, nu-ti doresc decat sa-ti gasesti linistea sufleteasca si drumul pe care vrei sa mergi in viata independent de omul care este acum in viata ta...si alaturi de un om care sa te merite pentru ceea ce esti nu pentru ceea ce ar trebuie sa fii...
te imbratisez cu drag,
mini
|
| sus |
|
angelanddevil
Newbie
8 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 22 iul 2009 01:07 de angelanddevil
Mda.. Acum chiar m-ai lasat fara argument.. pentru simplul fapt ca ai dreptate ! ..
o femeie indragostita poate fi facuta fericita foarte usor.knd iubesti numai ti cont k celalalt dupa ce pleak de la tine e cu alta.multi nu renunta la neveste pt k au copii si se gandesc la ei,sau k s-au obisnuit cu ele.se spune k amantele sunt mai ingaduitoare,mai iubitoare,dekt nevestele kre sunt ocupate cu treburile casnice si cu copii.daca sta cu un tip insurat nu inseamna k e o c****,poate chiar il iubeste si nu multumeste cu ce ii ofera el dekt sa-l piarda de tot.si spera k in timp isi va lasa nevasta.
|
| sus |
|
catutza
Newbie
3 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 28 iul 2009 23:39 de catutza
acum o sa va spun povestea mea sunt amanta de 3 ani il iubesc ft mult el are un baietel niciodata nu ias cere sa renunte la familie chiar daca el ar dori niciodata nu as face asta deoarece familia a fost inaintea mea eu lam cunoscut cu fsmilie il iubesc atat de mult incat las astepta o viata sunt trei ani decand nu stam separati poate doar cand el e plecat si atat niciodata nu as renunta la el viata niciodata nu stii ce iti rezerva stiam de la inceput ca e insurat am luat totul ca pe o joaca si sa ajuns la ceva atat de serios sincer unde e iubire numai conteaza daca e insurat liber sau in vreun fel iubire nu vine cu vrere sau cerere sa lipit si asta e sunt foarte fericita dar uneori simt o nevoie nebuna sa stam tot timpul sunt nopti in care dormim si as vrea sa nu se mai termine sunt zile intregi in care stam impreuna si ne iubim ftn mult  .Sunt constienta ca ft multa lume ma judeca ma vb si ma barfesc dar asta e viata nu am cum sa o schimb as vrea ca voi sa nu ma judecati.Sincer nu indraznesc sa vb cu pers straine de rel mea dar aici simt ca pot spune mai multe.Nu ne judecati pe noi AMANTELE nu vrem noi asta sincer numi doream asta in viata dar asa a fost sa fie cu mana pe suflet va spun ca daca as da timpu inapoi poate nu as mai face asta
Ma credeti ca daca ma cert cu el definitiv eu innebunesc sau mor atat de mult il iubesc cand suntem certati plang nu mananc nu dorm nopti intregi daca mas desparti cred ca as lua un flacon de pastile.Asta doar ca sa intelegeti cat il iubesc dar cred ca nu e timpul sa ma impuiez capul cun nebunelile mele.Un lucru pot spune nu judecati dupa aparente niciodata nu stii ce e in inima si sufletul omului incearca sal intelegi si dupa judecal.Nu e vb de ceva material bani avereb decat iubire sincera niciodata cu partea materiala nu faci nimik daca nu ai un om la care sa te plangi sai spuni ce te doare ce ai pe suflet.poate asa o sa intelegeti ce simt eu pt aceasta persoana si ma scuzati daca vam cap plictisit cu povestea mea poop
Editat de catutza pe 28 iul 2009 23:50
|
| sus |
|
dogcainele
Veteran member
361 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 30 iul 2009 09:27 de dogcainele
acum o sa va spun povestea mea sunt amanta de 3 ani il iubesc ft mult el are un baietel niciodata nu ias cere sa renunte la familie chiar daca el ar dori niciodata nu as face asta deoarece familia a fost inaintea mea eu lam cunoscut cu fsmilie il iubesc atat de mult incat las astepta o viata sunt trei ani decand nu stam separati poate doar cand el e plecat si atat niciodata nu as renunta la el viata niciodata nu stii ce iti rezerva stiam de la inceput ca e insurat am luat totul ca pe o joaca si sa ajuns la ceva atat de serios sincer unde e iubire numai conteaza daca e insurat liber sau in vreun fel iubire nu vine cu vrere sau cerere sa lipit si asta e sunt foarte fericita dar uneori simt o nevoie nebuna sa stam tot timpul sunt nopti in care dormim si as vrea sa nu se mai termine sunt zile intregi in care stam impreuna si ne iubim ftn mult .Sunt constienta ca ft multa lume ma judeca ma vb si ma barfesc dar asta e viata nu am cum sa o schimb as vrea ca voi sa nu ma judecati.Sincer nu indraznesc sa vb cu pers straine de rel mea dar aici simt ca pot spune mai multe.Nu ne judecati pe noi AMANTELE nu vrem noi asta sincer numi doream asta in viata dar asa a fost sa fie cu mana pe suflet va spun ca daca as da timpu inapoi poate nu as mai face asta
Ma credeti ca daca ma cert cu el definitiv eu innebunesc sau mor atat de mult il iubesc cand suntem certati plang nu mananc nu dorm nopti intregi daca mas desparti cred ca as lua un flacon de pastile.Asta doar ca sa intelegeti cat il iubesc dar cred ca nu e timpul sa ma impuiez capul cun nebunelile mele.Un lucru pot spune nu judecati dupa aparente niciodata nu stii ce e in inima si sufletul omului incearca sal intelegi si dupa judecal.Nu e vb de ceva material bani avereb decat iubire sincera niciodata cu partea materiala nu faci nimik daca nu ai un om la care sa te plangi sai spuni ce te doare ce ai pe suflet.poate asa o sa intelegeti ce simt eu pt aceasta persoana si ma scuzati daca vam cap plictisit cu povestea mea poop
Trebuie sa iubesti aproapele ca pe tine insuti. Nu mai mult. Vad ca pe el il iubesti. Dar la tine tii cat de putin? Pentru ca daca ai tine, nu ai face prostia pe care o faci.
|
| sus |
|
catutza
Newbie
3 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 30 iul 2009 17:13 de catutza
ce prostie consideri tu ca fac eu sincer iti spun poate nu aas mai face asta dar timpul a trecut sentimentele au ajuns atat de mari incat nu stiu ce sa fac sunt atat de multe intre noi care nu pot fi uitate usor nu stiu daca ma intelegi sau daca cineva intelege pana nu trece prin asa ceva sau simte pe pielea lui
|
| sus |
|
pckutza_85
Senior member
123 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 27 aug 2009 00:05 de pckutza_85
Eu as propune sa dam cuvantul unei amante (ar fi indicata chiar fata care a deschis topicul), sa ne explice de ce prefera barbatii insurati, pe care sa-i imparta cu sotiile, in loc sa-si caute barbati liberi de obligatii, care sa fie numai a lor. Oare pentru ca amantele au o activitate sexuala mai intensa decat nevestele?  |
| sus |
|
dogcainele
Veteran member
361 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 27 aug 2009 11:31 de dogcainele
barbati liberi de obligatii!hmm...poate ca barbatul insurat imi ofera placere,ii ofer placere...
Se pare ca nu ti-ar displace o mica aventura... Si spuneai ca sunt rau cu tine. Chiar meriti!
|
| sus |
|
pckutza_85
Senior member
123 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 28 aug 2009 14:26 de pckutza_85
Se pare ca nu ti-ar displace o mica aventura... Si spuneai ca sunt rau cu tine. Chiar meriti! 
|
| sus |
|
ZisaryLucero
Junior member
47 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 13:31 de ZisaryLucero
si stai mult timp cu el?
Buna.. buna.. Am revenit. Am vazut ca avetzi nevoie de mine. ) Glumesc. E un fel de a spune. Am vazut ca cineva mi-a dat cuvantul.. Raspunsul la intrebarea "de ce preferam barbatzii insuratzi in loc de cei liberi, fara obligatzii" .. nu prea exista. Doar nu credetzi ca unul din marile mele visuri a fost sa fiu amanta, sa iubesc un barbat insurat. Si atentzie.. e doar UNUL! Nicidecum nu au fost mai multi.. Pur si simplu.. L-am cunoscut, m-am indragostit si acum, a ajuns sa fie aerul meu. Il iubesc enorm.. mai mult.. as zice ca sunt obsedata de el.. Dar in fine.. povestea mea v-am spus-o in repetate randuri, nu are rost acum sa iau de la capat. Daca va intereseaza, pe voi, cei care nu stitzi, strabatetzi paginile anterioare. Ideea era ca nimeni nu cred ca ar vrea sa iubeasca un barbat insurat. Este un cosmar. Te vezi cu el programat.. o data pe saptamana.. pe luna.. depinde. Ca un director care te programeaza sa vii la un interviu sau. Nu ai niciun drept asupra lui.. Nu ai dreptul sa fii geloasa, sa pui intrebari, sau sa vrei mai mult. Te multumesti cu ca ai, cu cat vrea (si poate) EL sa iti ofere.. Daca nu, game-over! Si ca sa nu-l pierzi, ca sa nu te sufoci si sa mori treptat (pe dinauntru) de durere.. te multuesti cu resturile nevestii.. cu ce primesti. Bineintzeles, asta daca nu esti o amanta dintr-alea.. care vaneaza bani, avere sau pur si simplu au ele placerea de a distruge familii. Iar in cazul acesta, chiar nu stiu cum sa va raspund ptr ca nu fac parte din aceasta categorie. EU pur si simplu il iubesc. Regret doar ca nu m-am nascut cu 15 ani mai devreme.. (diferentza de varsta dintre noi doi).. Si ca am ajuns in viatza lui prea tarziu. Dar na! Asa a fost sa fie.. Oricum.. ce traiesc eu.. nu doresc la nimeni! V-am pupat! Si Easycom... te rog.. sa nu ma mai judeci.. sa nu te iei iar de mine si de viatza mea .. ca imi e de ajuns faptul ca traiesc deja o iubire imposibila.. si propria mea constiintza. (Va reamintesc ca sunt cea mai buna prietena a lu nevasta-sa.. 8-|)
|
| sus |
|
easycom
Expert member
2424 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 14:36 de easycom
Buna.. buna.. Am revenit. Am vazut ca avetzi nevoie de mine. ) Glumesc. E un fel de a spune. Am vazut ca cineva mi-a dat cuvantul.. Raspunsul la intrebarea "de ce preferam barbatzii insuratzi in loc de cei liberi, fara obligatzii" .. nu prea exista. Doar nu credetzi ca unul din marile mele visuri a fost sa fiu amanta, sa iubesc un barbat insurat. Si atentzie.. e doar UNUL! Nicidecum nu au fost mai multi.. Pur si simplu.. L-am cunoscut, m-am indragostit si acum, a ajuns sa fie aerul meu. Il iubesc enorm.. mai mult.. as zice ca sunt obsedata de el.. Dar in fine.. povestea mea v-am spus-o in repetate randuri, nu are rost acum sa iau de la capat. Daca va intereseaza, pe voi, cei care nu stitzi, strabatetzi paginile anterioare. Ideea era ca nimeni nu cred ca ar vrea sa iubeasca un barbat insurat. Este un cosmar. Te vezi cu el programat.. o data pe saptamana.. pe luna.. depinde. Ca un director care te programeaza sa vii la un interviu sau. Nu ai niciun drept asupra lui.. Nu ai dreptul sa fii geloasa, sa pui intrebari, sau sa vrei mai mult. Te multumesti cu ca ai, cu cat vrea (si poate) EL sa iti ofere.. Daca nu, game-over! Si ca sa nu-l pierzi, ca sa nu te sufoci si sa mori treptat (pe dinauntru) de durere.. te multuesti cu resturile nevestii.. cu ce primesti. Bineintzeles, asta daca nu esti o amanta dintr-alea.. care vaneaza bani, avere sau pur si simplu au ele placerea de a distruge familii. Iar in cazul acesta, chiar nu stiu cum sa va raspund ptr ca nu fac parte din aceasta categorie. EU pur si simplu il iubesc. Regret doar ca nu m-am nascut cu 15 ani mai devreme.. (diferentza de varsta dintre noi doi).. Si ca am ajuns in viatza lui prea tarziu. Dar na! Asa a fost sa fie.. Oricum.. ce traiesc eu.. nu doresc la nimeni! V-am pupat! Si Easycom... te rog.. sa nu ma mai judeci.. sa nu te iei iar de mine si de viatza mea .. ca imi e de ajuns faptul ca traiesc deja o iubire imposibila.. si propria mea constiintza. (Va reamintesc ca sunt cea mai buna prietena a lu nevasta-sa.. 8-|)
Nu ma leg de tine... stai linistita. Ma intristez doar...
|
| sus |
|
ZisaryLucero
Junior member
47 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 15:34 de ZisaryLucero
Nu ma leg de tine... stai linistita. Ma intristez doar...
Mda.. Mersi.. Si eu ma intristez cand ma gandesc unde am ajuns. Si ce am ajuns.
|
| sus |
|
Puggy
Expert member
1069 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 15:35 de Puggy
Editat de Puggy pe 6 sep 2009 15:35
|
| sus |
|
Puggy
Expert member
1069 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 15:48 de Puggy
|
| sus |
|
DjSunSattva
Veteran member
302 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 18:14 de DjSunSattva
Buna.. buna.. Am revenit. Am vazut ca avetzi nevoie de mine. ) Glumesc. E un fel de a spune. Am vazut ca cineva mi-a dat cuvantul.. Raspunsul la intrebarea "de ce preferam barbatzii insuratzi in loc de cei liberi, fara obligatzii" .. nu prea exista. Doar nu credetzi ca unul din marile mele visuri a fost sa fiu amanta, sa iubesc un barbat insurat. Si atentzie.. e doar UNUL! Nicidecum nu au fost mai multi.. Pur si simplu.. L-am cunoscut, m-am indragostit si acum, a ajuns sa fie aerul meu. Il iubesc enorm.. mai mult.. as zice ca sunt obsedata de el.. Dar in fine.. povestea mea v-am spus-o in repetate randuri, nu are rost acum sa iau de la capat. Daca va intereseaza, pe voi, cei care nu stitzi, strabatetzi paginile anterioare. Ideea era ca nimeni nu cred ca ar vrea sa iubeasca un barbat insurat. Este un cosmar. Te vezi cu el programat.. o data pe saptamana.. pe luna.. depinde. Ca un director care te programeaza sa vii la un interviu sau. Nu ai niciun drept asupra lui.. Nu ai dreptul sa fii geloasa, sa pui intrebari, sau sa vrei mai mult. Te multumesti cu ca ai, cu cat vrea (si poate) EL sa iti ofere.. Daca nu, game-over! Si ca sa nu-l pierzi, ca sa nu te sufoci si sa mori treptat (pe dinauntru) de durere.. te multuesti cu resturile nevestii.. cu ce primesti. Bineintzeles, asta daca nu esti o amanta dintr-alea.. care vaneaza bani, avere sau pur si simplu au ele placerea de a distruge familii. Iar in cazul acesta, chiar nu stiu cum sa va raspund ptr ca nu fac parte din aceasta categorie. EU pur si simplu il iubesc. Regret doar ca nu m-am nascut cu 15 ani mai devreme.. (diferentza de varsta dintre noi doi).. Si ca am ajuns in viatza lui prea tarziu. Dar na! Asa a fost sa fie.. Oricum.. ce traiesc eu.. nu doresc la nimeni! V-am pupat! Si Easycom... te rog.. sa nu ma mai judeci.. sa nu te iei iar de mine si de viatza mea .. ca imi e de ajuns faptul ca traiesc deja o iubire imposibila.. si propria mea constiintza. (Va reamintesc ca sunt cea mai buna prietena a lu nevasta-sa.. 8-|) |
| sus |
|
Puggy
Expert member
1069 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 18:38 de Puggy
Editat de Puggy pe 6 sep 2009 19:11
|
| sus |
|
easycom
Expert member
2424 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 6 sep 2009 23:13 de easycom
|
| sus |
|
DjTom
Expert member
1439 mesaje
|
Re: Amantele..
scris pe 8 sep 2009 01:34 de DjTom
Dupa atata pauza...ai chef puternic de scris !
Nu uita ce te-am rugat ...
|
| sus |
|
|
|
|
|
Foarte frumos asta! Chiar.. de tinut minte! 
