My Dying Bride este o trupa de doom metal din Anglia care a luat nastere in anul 1990. Initial formatia a purtat numele de Abiosis abordand un death metal traditional. Imbricarea viorii si a clapelor au adus unicitate si un plus in compozitia melodiilor. Cu seriozitate si pasiune , cei doi membri de baza: Aaron Stainthorpe si Andrew Craighan au ridicat trupa (acum sub numele de My Dying Bride) pe culmi nebanuite la vremea formarii ei.

Am asteptat cu nerabdare aparitia celui de al 10-lea album al englezilor , "The lies I sire", iar anuntul prin care se preciza ca vioara va reveni nu putea decat sa ma faca extreme de curioasa. Vazusem coperta albumului(nu m-a impresioant), aflasem numele melodiilor (tipice), ascultasem chiar cateva franturi dintr-o piesa(extaz)... tot ce trebuia era sa astept ... grea asteptare, dar asta m-a facut sa fiu mult m-ai incantata atunci cand l-am audiat pentru prima data. Trebuie sa recunosc, cateva zile dupa aceea am ascultat iar si iar albumul, mi-a uns sufletul, m-a fermecat cu adevarat.

Materialul contine noua melodii ce alcatuiesc aproximativ o ora de muzica inaltatoare. Prima din lista celor noua este "My body, a funeral", ea da tonul atmosferei depresive si apasatoare. Vioara, o prezenta atat de astaptata, manuita de Katie Stone, accentueaza acel trist sentiment care va fi calator pe toata durata albumului. Extrem de melodic, extreme de dens...

Urmatoarea piesa, "Fall with me" pare a indeparta partial norii grei adusi de prima melodie. Melancolia difuza porneste de la instrumentatia impecabila combinata cu glasul viorii care apare in momentele de intensitate maxima. Melodia a treia este cea care da numele albumului, "The lies I sire" si cu siguranta a fost o buna alegere: versuri, ritm usor de retinut, culoare, dimanism si sensibilitate. "Bring me victory" este melodia a 4-a, dar si una dintre cele mai apreciate din acest album (aceasta este o concluzie pe care am tras-o dupa discutii cu mai multe personae care au ascultat tot materialul). Vocea usor soptita, ritm alert si minunata vioara nu au cum sa nu te cucereasca. Mi-au ramas in minte ultimele versuri "Look outside and see/What are you waiting for?/Pick yourself up/ Get up off the floor".

A 5-a melodie, "Echoes from a hollow soul" este una dintre preferatele mele. In titlu se poate descifra mesajul melodiei: din nou tristete, durere si clapele suna de parca nu ar fi muzica ceea ce creeaza ele, ci greutati care sa-ti incarce sufletul. Urmeaza "Shadowhaunt", alta minunatie de compozitie. M-am grabit sa va prezint a 7-a melodie, "Santuario di Sangue". Este una dintre cele mai lungi de pe acest album, 8:27 min:sec. Ceea ce m-a impresioat pe mine a fost viora, cam pe la jumatatea piesei scoate un "tipat" grav ce m-a patruns pana in maduva oaselor. Poate singura melodie care se diferentiaza clar de celelalte este "A chapter in loathing", penultima piesa a albumului. Ritm rapid, vocea mai dura, vioara stranie ... oare ne dezvaluie ceva din urmatorul album? Va ramane de vazut!

Albumul se incheie cu melodia "Death triumphant", cam scary nume ales. Aceasta melodie este cea mai lunga de pe material, peste 11 min. Se incadreaza perferct temei sustinute in toate cele noua compozitii muzicale.

"The lies I sire" este un album extreme de expresiv, dar si depresiv in acelasi timp. Sunt convinsa ca nici un fan My Dying Bride nu va fi dezamagit dupa ce il va asculta. Readucerea viorii cred ca reprezinta o revigorare pentru trupa si nu ar fi rau sa o pastreze si pentru urmatoarele compozitii. M-a cucerit acest album, a intrat in lista mea de albume preferate de la My Dying Bride dupa "Songs of Darkness, Words of Light" si "The Light at the End of the World". M-am indragostit din nou ...

Melodii preferate: "The lies I sire", "Echoes from a hollow soul" si "A chapter in loathing"
Nota: 10

[Amitroaei Diana]