Muzica, un cuvant de o complexitate unica, ce inglobeaza toate ramurile care fac posibila intregirea sa ca si concept, intr-un acord perfect si cu un scop precis: incantarea simturilor. Insa cum ar fi oare daca nu auzul ar fi simtul cu care receptam muzica?

Muzica este liantul notelor muzicale, rezultanta intre creativitatate si abilitatea de a stapani un instrument muzical. Fie ca insumeaza ore de repetitii si cantari la diverse instrumente sau ore de procedee tehnice si informatice, muzica este o arta prin care ne exprimam sentimente, idei, prin diferite modalitati ritmice care creaza armonie.

Modul cel mai accesibil de a simti muzica este prin exercitarea simtului auditiv. Sunt insa, printre noi, acei semeni la care se aplica teoria compensatiei : desi nu pot auzi, acestia pot trai muzica prin simturi mai fin dezvoltate decat ale celorlalti. Cei lipsiti de simtul auzului, in ciuda aparentelor, pot interactiona cu muzica, iar unii o fac intr-un stil profi.

Rabdarea, o judecata realista si dorinta de a se bucura de arta cu cei mai multi adepti, ii determina pe cei fara auz sa invete un limbaj muzical special.

Unii nu au fost inzestrati cu acest simt din nastere si considera normal modul lor de a percepe lumea, doar prin labio lectura si eventual, limbajul surdo-mutilor.



Muzica este un subiect mai delicat si ceva mai greu de priceput pentru noi, cei care ne bucuram de ea in mod firesc. Desi auzim melodia, uneori nu ne spune nimic... cum ar putea o persoana lipsita de auz sa prinda ritmul si chiar sa danseze fara a da de banuit ca este mai special decat restul ?

Vibratiile sunt cele prin care muzica se poate deslusi in absenta simtului auditiv. O buna coordonare si un magic simt compensatoriu stau la baza unor dansuri, uneori chiar coregrafii exceptionale ale oamenilor fara auz.



Pare imposibil, insa un caz celebru sustine teoria : Ludwig van Beethoven, a intampinat probleme cu auzul incepand din tinerete, mai tarziu surzind total. Cu toate acestea, a compus simfonii perfecte muzical, reusind sa interactioneze cu arta prin vibratii, prin ritm. Simfonia a IX-a este un exemplu elocvent.



Cu totii avem dreptul la muzica, indiferent de simturile mai mult sau mai putin dezvoltate, indiferent daca cream sau doar ascultam, daca fredonam pe scena sau sub dus, indiferent daca prin melodie pur si simplu sau prin dinamica vibratiilor, asemeni celor care asculta cu mai mult cu sufletul, nu cu urechile.