Stiu ca am promis acum ceva timp ca pentru binele general voi incerca sa-mi infranez dorinta de a pune manele pe blog, oricat de inovatoare, adica interpretate de Florin Minune ar fi. Din pacate trebuie sa-mi incalc cuvantul dat pentru ca soarta mi-a scos in cale un lucru cu adevarat frumos.

Nu, nu am innebunit subit. E adevarat ca m-am uitat la prea multe secvente de la preselectiile megastar decat as recomanda oricui sa faca, dar nimic nu a fost afectat iremediabil, sau asa imi spun eu mie ca sa ma conving. Dar revenind la momentul de poezie pura oferit de National Tv. 

Partea buna e ca nu fac playback. Partea proasta e ca daca ar fi facut playback existau sanse sa se strice cd-ul si toata aceasta creativa tortura intelectuala cu efect terapeutic sa inceteze. Pentru mine, genul asta de momente muzicale, sa le numim sincere, au un efect revolutionar. Adica manelele pe de o parte, gangsta rapul importat, pe de cealalata, niciodata nu as asculta de placere pe vreuna. Dar impreunaa... au potential.

Un acordeon, doi manelisti si un gangster in trening. Pare neinspirat dar incercati sa va eliberati de stereotipiile in care ganditi si sa atingeti absolutul afiliindu-va spiritual la mesajul sublimo-cosmic la care se reduce, intr-un final piesa: pacea in lume. Ganditi liber si apreciati-l pe Adrian pentru flexibilitatea cu care alterneaza interjectiile potrivite fiecarui stil muzical.