Eitetsu Hayashi, cel mai bun solist de tobe japoneze vine in Romania pentru a prezenta un concert de muzica clasica contemporana si un solo de Taiko. Artistul va fi acompaniat de Orchestra Filarmonicii "George Enescu" sub bagheta maestrului Horia Andreescu.

Concertele traseaza o paralela intre muzica traditionala romaneasca si cea japoneza prin compozitii moderne japoneze scrise pentru instrumente traditionale si lucrari de prestigiu ce prelucreaza motive folclorice intalnite pe teritoriul romanesc.

Programul spectacolelor include "Concertul pentru tobe japoneze si Orchestra Hi-Ten-Yu", lucrare semnata de compozitorul Isao Matsushita in 1994 si Solo de Taiko, dar si compozitii ale unor muzicieni precum George Enescu - Rapsodia Romana nr. 1 in La Major, Doru Popovici - Codex Caioni (fragmente), Ciprian Porumbescu - Balada, Bela Bartok - Sase Dansuri Romanesti, Tiberiu Olah - suita Mihai Viteazul (fragmente), Grigoras Dinicu - Hora Staccato, lucrari programate pentru prima parte a reprezentatiei.
Serile "Marilor Intalniri" incep cu cea mai cunoscuta piesa orchestrala a lui George Enescu, Rapsodia Romana nr. 1 in La Major, compusa pe cand acesta avea 20 de ani. Inspirata din folclorul romanesc, rapsodia imprumuta teme din cantece populare romanesti cunoscute: "Am un leu si vreau sa-l beu", "Hora lui Dobrica", "Mugur, mugurel", "Ciobanasul", "Hora morii", "Sarba", "Jumatatea de joc" si "Ciocarlia". Caracterul efervescent si colorat al cantecelor populare se imbina cu orchestratia spectaculoasa enesciana si da nastere unui sunet expansiv de o bogata melodicitate. George Enescu, unul dintre cei mai importanti compozitori romani, a compus trei simfonii, o opera, numeroase lucrari pentru pian, violoncel si vioara, iar de-a lungul timpului i-a avut ca elevi pe violonistii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux si Yehudi Menuhin.

In continuare, publicul prezent va asculta fragmente dintr-o selectie realizata de Doru Popovici din Codex Caioni, o culegere de cantece din Transilvania, descoperita in anul 1988 in zidul unei manastiri. Culegerea a fost realizata de calugarul franciscan Ion Caianu in secolul al XVII-lea si cuprinde piese sacre, profane, savante si populare din toata Europa, cele 346 de lucrari oferind o imagine de ansamblu asupra muzicii prezente in Transilvania secolului saptesprezece.
De-a lungul timpului Codex Caioni a fost sursa de inspiratie pentru multi compozitori ai secolului XX. Doru Popovici a realizat o selectie din codice, pe principiul contrastului, al alternantei de miscari dansante cu cele lente, cantabile. Doru Popovici este un compozitor a carui creatie cuprinde o arie larga de opere, de la simfonii la muzica de teatru, de opera, instrumentala, vocala si corala.

Traseul creativ al lui Doru Popovici trece prin perioade post impresioniste, dodecafonice si post bizantine, iar din aceasta ultima perioada face parte si lucrarea Codex Caioni (1967).
Urmeaza celebra Balada a lui Ciprian Porumbescu, unul dintre cei mai apreciati compozitori ai secolului XIX, a carui creatie include opere cu un profund caracter national. Cea mai cunoscuta lucrare a compozitorului, Balada pentru vioara si pian (1880), este o compozitie de factura romantica ce stilizeaza elemente ale doinei populare romanesti si romantei, nuantele nostalgice si accentele de lumini si umbre, oferindu-i un profund lirism. Balada, interpretata de cele mai multe ori in versiunea sa simfonica, este prezenta in repertoriul multor artisti internationali. De altfel, ea a fost facuta cunoscuta Japoniei prin intermediul lui Atsuko Temma, una dintre personalitatile violonisticii din Japonia si din lume, iar lucrarea se afla in continuare in repertoriul interpretei.

Programul include si Dansuri populare romanesti, lucrare a renumitului compozitor Bela Bartok , considerat unul dintre cei mai importanti muzicieni ai secolului XX. Stilul sau este o sinteza de muzica folclorica, clasicism si modernism, fiind profund influentat de muzica populara din Ungaria si Romania. Bela Bartok a fost in mod special atras de muzica populara romaneasca si de cea instrumentala in particular datorita diversitatii timbrului. Dansurile populare romanesti au la baza melodii transilvanene culese de BartAïżœk de la tigani si tarani in timpului calatoriilor etnomuzicologice efectuate intre 1910-1914. Cele sase dansuri au fost initial o suita scrisa pentru pian, dar mai tarziu Bartok le-a orchestrat pentru ansamblu.
Spectacolul prezinta si fragmente din Suita Mihai Viteazul, lucrare compusa de Tiberiu Olah pentru filmul cu acelasi nume. Pentru Mihai Viteazul, filmul lui Sergiu Nicolaescu din 1970, Tiberiu Olah a compus una dintre cele mai spectaculoase coloane sonore ale cinematografiei romanesti. De-a lungul timpului extrase din aceasta suita au fost introduse in repertoriul ansamblurilor simfonice, cum ar fi "Dans la Curtea Regala", "Rasuna trompetii" si "Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia".

Tiberiu Olah semneaza coloanele sonore a saptesprezece filme romanesti printre care "Mihai Viteazul", "Meandre", "Atunci i-am condamnat la moarte", "Nemuritorii", "Osanda", "Vlad Tepes" si "Horea". Prima parte a reprezentatiei se incheie cu Hora Stacatto, compozitie pentru vioara, renumita pentru virtuozitate si dificultate. Hora Stacatto, piesa pentru care Grigoras Dinicu a devenit celebru, a fost scrisa pentru absolvirea Conservatorului din Bucuresti, in 1906, si interpretata la ceremonie. Grigoras Dinicu este si cel care a popularizat Ciocarlia, piesa compusa de bunicul sau, Anghelus Dinicu.

Piesa care i-a adus nemurirea este o lucrare de virtuozitate, cunoscuta mai ales dupa aranjamentul realizat de Jascha Heifetz in 1932, fiind mai apoi aranjata si pentru trompeta, pian si pentru vioara si orchestra. Tehnica staccato presupune executia cat mai multor sunete pe o singura miscare de arcus, de aici si nivelul ridicat de dificultate si interpretarea spiccato pe care unii violonisti o prefera pentru aceasta lucrare.

Dupa o scurta pauza publicul va putea asculta concertul principal al serii: "Hi-Ten-Yu - A Concerto for Japanese drum and Orchestr"a si un Solo de Taiko in interpretarea invitatului special Eitetsu Hayashi. "Titlul compozitiei, format din trei semne chinezesti, Hi-Ten-Yu (Zbor - Rai - Joaca), semnifica, metaforic, zborul catre rai pentru joaca intre stele. Urmand structura titlului lucrarea este divizata in trei parti si se dezvolta dintr-un calm general catre un dinamism viguros", spune compozitorul, Isao Matshushita.

Instrumentul dominant al concertului, toba japoneza Wa-daiko, cantareste aproximativ 600 de kg si a fost adusa din Japonia cu un transport special. "Un instrument obsinuit in ceremoniile festivalurilor din Japonia, Wa-daiko imita adeseori comuniunea raiului cu pamantul. Puternicul sunet al acestei tobe ajunge pana in Rai, se transforma intr-o vibratie acustica si rasuna asemenea unui tunet venit din abisul pamantului. In timp ce energia patrunzatoare a tobei reprezinta o lume, cealalta ii solicita orchestrei un raspuns logic. Am incercat sa unific aceste lumi in toate miscarile concertului", marturiseste compozitorul lucrarii, Isao Matshushita.
Eitetsu Hayashi, solistul concertului Hi-Ten-Yu, este o legenda vie cu statut de vedeta in Japonia fiind considerat artistul care a revolutionat modul in care Taiko este interpretat. Parte a ceremoniilor budiste si shintoiste, Taiko a devenit un stil specific de percutie, renumit pentru reprezentatiile inaltatoare.

Eitestu este un deschizator de drumuri atat pentru maiestria sa in Odaiko cat si datorita colaborarilor cu orchestre si coloanelor sonore compuse pentru filme.

Concertele vor avea loc la Bucuresti, pe 20 octombrie, ora 19, la Sala Palatului si Sibiu, in 23 octombrie, ora 19, la Sala Thalia. Pretul biletelor variaza intre 50 si 180 de lei. Biletele sunt disponibile in reteaua magazinelor Diverta, Germanos, Carturesti, Humanitas, Domo, Orange, Vodafone si online, pe www.eventim.ro si www.myticket.ro.